Sieu

Din punct de vedere geografic, Şieu este aşezat în estul judeţului, în Depresiunea Maramureşului, la 100km de municipiul Baia Mare. Se întinde pe cursul a două râuri, care o străbat: Iza pe o distanţă de de 3km şi râul Şieuţ, afluent al acestuia, ce udă hotarul satului pe o distanţă de 7km.

În partea de nord şi est se învecinează cu comuna Rozavlea, în partea de sud-est cu Bogdan Vodă, la sud cu Ieudul, iar la vest cu Botiza şi Poienile Izei.

Un mare rol în viaţa socială a satului l-a jucat oraşul Sighetu Marmaţiei, vechi centru cultural al Maramureşului. Majoritatea intelectualilor care s-au ridicat din satul Şieu, s-au instruit în şcoliile din Sighet. Tot aici era piaţa de desfacere a produselor agro-alimentare ale şieuanilor.

Mai târziu după ce Vişeu de Sus a ajuns reşedinţa de raion, şieuanii s-au orientat mai mult spre acest oraş.

În anul 1876 Şieul era comună şi făcea parte din judeţul Maramureş. Şieul fiind un sat de munte, prezintă un relief accidentat, cu puţine locuri netede.

Densitatea cea mai mare a caselor se află în apropiere de pod, construit peste râul Şieuţ, unde este şi centrul civic al satului. Şieul cuprinde trei cătune:
♦ Garbova, format din aproximativ 20-25 case
♦ Barlaia, format din 20-25 de case
♦ Şieut, format din 60-70de case, unde se află construită şi o şcoală cu 3 săli de clasă şi cancelarie.

Relieful:

Geomorfologic relieful este reprezentat prin dealuri, văi, lunci şi terase. Cel mai înalt deal este Indreanul de 737m. Caracteristica zonei din stânga Izei o formează terasele sau „podurile”, în grai local – care s-au format în urma modelării albiilor. Date fiind condiţiile de bazin depresionar care conservă în general terasele cu forme de relief, acestea fiind şi o caracteristică clasică pentru toată Valea Izei.

O notă dinstinctă sub raport morfologic constă în existenţa bazinelor de eroziune de tip depresionar (Valea Gârboului) care are formă de amfiteatru cu un pronunţat caracter de simetrie a versanţilor. Acest bazinet depresionar a fost locuit de populaţie de timpuriu.

Culoarul Izei şi Şieuţului favorizează apariţia fenomenului de răcire prin inverziune datorită denivelărilor dintre luncile râurilor şi dealurilor înconjurătoare. Climatul luncilor are un caracter răcoros datorită procesului de acumulare şi reţinere a aerului rece care se canalizează de-a lungul râurilor.

Flora:

Teritoriul Şieului este situat în zona pădurilor de foioase cu terenuri agricole şi pajişti. Pe versanţii dealurilor sunt păduri şi tufişuri de foioase şi conifere, acestea din urmă fiind plantate.

Fauna:

Varietatea vegetaţiei a determinat o diversitate de specii de animale. Astfel în păduri trăiesc: cerbul, mistreţul, veveriţa, căprioara, râsul, vulpea. Prin zăvoaie pot fi întâlnite: bursucul, vulpea, iepurele şi multe altele. În gospodării întâlnim adesea: vaca, oaia, calul, găini, gâşte, curci, trusca.etc.

Munca ţăranului e frumoasă dar grea şi de aceea el este interesat să-şi şcolească odraslele. Aşa s-a ajuns ca în Şieu aproape la toată casa găseşti oameni care au o şcoală, o meserie sau chiar dacă e simplu ţăran, este un ţăran cu carte şi asta nu poate fi decât o cinste pentru Şieu. Făcând o statistică aproximativă, în Şieu peste 60 persoane au studii superioare, 40 studii postliceale, peste 200 au studii medii şi foarte multe şcoli de meserii.

Primele şcoli s-au înfiinţat pe lângă biserici şi mănăstiri. În vremurile îndepărtate învăţământul se baza mai mult pe iniţiativă şi pe cunoştiinţele fiecăruia din viaţa cea de toate zilele. Cei care urmau aceste şcoli dovedeau a fi înzestraţi şi pricepuţi în lucruri practice, iar ceea ce învăţau dascălii, veneau să completeze ceea ce ştiu ei mai bine şi mai mult de acasă, de la părinţi.

În prezent cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea şi în cadrul comisiilor metodice de lucru, de discipline de învăţământ care dau un conţinut calitativ nou învăţământului şieuan. La şcoala din Şieu în decursul multor ani şi-au desfăşurat practica pedagogică o serie de elevi de la Liceul Pedagogic din Sighetu Marmaţiei. Şcoala are cadre didactice calificate şi în proporţie de 99% au gradul didactic.